Tradari-in-Istoria-Romaniei

Zece trădari din istoria României

Burebista, Vlad Tepes, Radu de la Afumati, Horea, Closca si Crisan, Petru Rares, Ioan Voda Viteazul, Petru Cercel, Mihai Viteazul, Constantin Brancoveanu si Tudor Vladimirescu …

Un afiş al Revoluţiei de la 1848 din România. Este prima dovadă de folosire a tricolorului românesc.

Renașterea națională a României

Marea Schismă religioasă din 1054 a însemnat negarea drepturilor românilor ortodocși din Transilvania de a practica religios ortodoxia.

Banatul pe harta Romaniei
Bucovina pe harta Romaniei

Unirea Bucovinei cu România

Unirea Bucovinei cu România reprezintă o serie de evenimente politice care au culminat cu votarea în unanimitate de către Congresul General al Bucovinei, pe data de 15 noiembrie 1918, a unirii fostului Ducat al Bucovinei cu Regatul României.

Regiunea Principatul Moldova, inclusiv Basarabia.

Unirea Basarabiei cu România

Basarabia a fost parte din România modernă timp de 22 de ani, de la 27 martie (9 aprilie) 1918, când Sfatul Țării…

Sfatul boieresc al Ţării Româneşti în 1837

Regulamentul Organic

Regulamentul Organic a fost o lege organică cvasi-constituțională promulgată în 1831-1832 de către autoritățile imperiale rusești în Țara Românească și Moldova.

Stema Moldova

Gubernia Basarabia

Basarabia a fost un oblast (1812–1871) iar mai târziu o gubernie (1871–1917) în cadrul Imperiului Rus.

Refugiați din Basarabia

Deportarea românilor în Uniunea Sovietică

Deportarea românilor în Uniunea Sovietică a fost o parte a politicii staliniste de epurare etnică a “naționalităților străine (neruse)”…

Defilarea tancurilor BT-7 ale armatei sovietice în Chișinău pe 4 iulie 1940.

Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord

Pe 28 iunie 1940, România a primit un ultimatum din partea Uniunii Sovietice, prin care se cerea evacuarea administrației civile și a armatei române de pe teritoriul dintre Prut și Nistru cunoscut ca Basarabia…

Europa în 1812

Tratatul de la București (1812)

Pacea de la București din 1812 a fost un tratat de pace semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 – 1812.

Principatul Moldovei la nivelul de expansiune maximă - în 1483 - sub Domina lui Ştefan cel Mare

Descălecatul Moldovei

Descălecatul Moldovei reprezintă la origine o versiune inițială a întemeierii Țării Moldovei, asociată cu tradiția orală și cu cronicile moldovenești.

Razboaiele-romanilor

Zece mari bătălii ale românilor

Clanul Asanestilor impotriva Imperiului Bizantin, Batalia de la Posada, Batalia de la Rovine, Atacul de noapte al lui Vlad Tepes, Lupta de la Baia, Batalia de la Vaslui, Batalia de la Codrii Cosminului, Batalia de la Calugareni, Batalia de la Selimbar, Razboiul de independenta.

Litografie reprezentând lupta pompierilor din Bucureşti cu Armata Turca a lui Kerim Paşa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848

Bătălia din Dealul Spirii

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești și un corp de armată otoman.

Batalia de la Feldioara

Bătălia de la Feldioara (1529)

Bătălia de la Feldioara (22 iunie 1529). Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).

Atacul de noapte al lui Vlad Tepes (17 iunie 1462)

Bătălia de la Târgovişte

Bătălia de lângă Târgovişte (16/17 iunie 1462), denumită şi „Atacul de noapte”. Cea mai importantă confruntare între domnul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş (1456 – 1462) şi sultanul Mehmed II (1444 – 1446, 1451 – 1481), la sfârşitul campaniei de pedepsire a domnului muntean, desfăşurată în vara anului 1462.

Bătălia de la Smârdan

Bătălia de la Smârdan

Operaţiune militară iniţiată de armata română pe teatrul de război din Balcani, în vederea înfrângerii ultimelor rezistenţe otomane de pe direcţia Vidin-Belogradčik.

Batalia de la Razboieni

Bătălia de la Războieni (1476)

Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II

Executarea prizonierilor cruciați ca răzbunare pentru uciderea prizonierilor turci de la Rahova

Bătălia de la Nicopole

Bătălia de la Nicopole a avut loc pe 25 septembrie 1396, între o armată aliată franco – valaho – maghiară și Imperiul Otoman, lângă fortăreața dunăreană Nicopole

Batalia de la Miraslau

Bătălia de la Mirăslău (1600)

Bătălia de la Mirăslău a avut loc la 18 septembrie 1600 lângă Mirăslău între valahii conduși de Mihai Viteazul (sprijiniți de secui) și trupele austriece ale generalului italian Gheorghe Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania).

Batalia de la Focsani

Bătălia de la Focșani (1653)

Bătălia de la Focșani a avut loc pe 22 mai 1653, între o armată cazaco-moldovenească condusă de Timuș Hmelnițki pe de-o parte și o armată muntenească condusă de Diicu Buiescu.

Bătălia de la Brașov. Câteva steaguri au fost capturate în Bătălia de la Guruslău (1601) de Mihai Viteazul și generalul Basta. De Hans von Aachen, 1603-1604

Bătălia de la Brașov (1603)

Bătălia de la Brașov (germană Kronstadt) a avut loc pe 17 iulie 1603 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Radu Șerban și oastea Imperiului Habsburgic pe de o parte și oastea Transilvaniei condusă de Moise Székely pe de altă parte.

Tanc German in Budapesta 1944

Bătălia de la Budapesta

În timpul Celui de Al Doilea Război Mondial, Bătălia de la Budapesta s-a dat începând cu 29 decembrie 1944, când armata sovietică și cea română au ajuns la porțile orașului. Orașul a fost asediat și a capitulat la 13 februarie 1945.

Razboiul Romano-Ungar

Războiul româno-ungar de la 1919, de la Tisa la Budapesta

La data declanşării ofensivei de către regimul bolşevic al lui Bela Kuhn, aliaţii luau în calcul posibilitatea unei inttervenţii armate care să pacifice Ungaria şi să pună capăt regimului de teroare bolşevică.

Batalia de la Feldioara

Bătălia de la Feldioara

Bătălia de la Feldioara s-a desfășurat în data de 22 iunie 1529, între oastea moldoveană intrată în Transilvania de partea lui Ioan Zapolya pe de o parte și partizanii lui Ferdinand de Habsburg pe de cealaltă parte.

Sevastopol

Bătălia de la Sevastopol

Bătălia de la Sevastopol a fost o luptă (30 octombrie 1941 – 4 iulie 1942) dintre forțele Axei (germane și române) și cele ale Uniunii Sovietice terminată cu cucerirea bazei navale de la Marea Neagră în timpul celui de-al doilea război mondial.

Bătălia de la Câmpul Pâinii, tablou de Ion Osolsobie

Bătălia de la Câmpul Pâinii

Bătălia a avut loc între armata turcă, condusă de Ali Kodșa, Skender, Isa și Bali, cu un efectiv al forțelor otomane în jur de 20.000 soldați de o parte.

Bătălia de la Belgrad, pictură maghiară din secolul XIX. În mijloc se află Giovanni da Capistrano ridicând crucea.

Asediul Belgradului

Asediul Belgradului din anul 1456 a avut loc atunci când o armată a Imperiului Otoman, condusă de sultanul Mehmed al II-lea, a atacat o armată condusă de Ioan Huniade, pe atunci regent al Regatului Ungariei, care apăra cetatea Belgradului.

Lupta Zarnesti

Bătălia de la Zărnești

Bătălia de la Zărnești (11 august 1690) a fost o bătălie dintre Emeric Thököly, comandantul militar al curuților și pretendent la tronul Transilvaniei, împotriva trupelor imperiale conduse de generalul Donat Heissler (cu participarea lui Constantin Brâncoveanu de partea transilvănenilor).

Armata Rosie in Odessa

Bătălia de la Odessa

Bătălia de la Odessa a fost parte a luptelor de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial din anul 1941.

Stefan cel Mare

Bătălia de la Codrii Cosminului

Bătălia de la Codrii Cosminului a avut drept combatanți pe Ștefan cel Mare, domnitor moldovean și regele Ioan I al Poloniei (Ioan Albert) al Uniunii Polono-Lituaniene.

Oastea-Otomana

Războiul cel Lung

Războiul cel Lung (de asemenea numit Războiul de treisprezece ani sau de cincisprezece ani) a avut loc în perioada 1591 sau 1593 – 1606 și a fost un conflict de frontieră între…

Batalia de la Calugareni

Bătălia de la Călugăreni

Bătălia de la Călugăreni a avut loc în data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595.

Batalia de la Calugareni

Bătălia de la Giurgiu

Bătălia de la Giurgiu, desfășurată între 15-20 octombrie 1595, a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni.

Bătălia de la Griviţa

Bătălia de la Griviţa (1877)

Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

Batalia de la Ramnicu Sarat

Bătălia de la Rîmnicu Sărat (1481)

Bătălia de la Rîmnicu Sărat (1481) dintre Ştefan cel Mare al Moldovei pe de o parte şi Basarab IV-lea cel Tînăr al Munteniei cu armata otomană condusă de Ali-beg şi Skender-beg pe cealăltă parte.

Batalia de la Podul Inalt

Bătălia de la Podul Înalt

Bătălia de la Vaslui, menționată uneori drept Bătălia de la Podul Înalt, a avut loc în data de 10 ianuarie 1475 lângă orașul Vaslui, între armatele aliate creștine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ștefan cel Mare și oastea otomano-munteană sub conducerea lui Suleiman Pașa.

Bătălia de la Rovine

Bătălia de la Rovine

Bătălia de la Rovine a fost una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Românești și a avut loc în data 17 mai 1395.

Fuga lui Carol Robert, tablou de Molnár József (1855)

Bătălia de la Posada

Bătălia de la Posada este numele unui conflict militar între Regatul Ungariei și Țara Românească, petrecut în toamna anului 1330. Această bătălie a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare.

Bătălia de la Mărăști

Bătălia de la Mărăști

Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial.

Stefan cel Mare
Conflictul de la Atelierele CFR Grivița

Griviţa ’33 – O redută a mitologiei comuniste

La începutul anului 1933, la atelierele „Griviţa” din Bucureşti, izbucnea un conflict de muncă, în condiţiile crizei economice mondiale şi ale măsurilor de austeritate luate de către guvernanţi şi patronat…

Greva de la Atelierele CFR Grivița

Greva de la Atelierele CFR Grivița

Greva de la Atelierele CFR Grivița a fost o grevă a muncitorilor feroviari, care a avut loc la Atelierele Grivița, București, România, la 16 februarie 1933.

1 Decembrie 1918

Ziua națională a României

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Revoluționari într-un camion al armatei.

Revoluția Română din 1989

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații în luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfârșitul regimului comunist din România și la căderea lui Nicolae Ceaușescu.

Alexander Dubcek (în primul rând, față stânga), în 1968, într-o vizită în România. În mijloc se află Ludvík Svoboda, precum și Nicolae Ceaușescu (dreapta față). Nicolae Ceaușescu a devenit celebru pentru că a condamnat vehement invazia din Cehoslovacia a Pactului de la Varșovia

Primăvara de la Praga

Primăvara de la Praga a fost o perioadă de libertate politică din Cehoslovacia, care a început în primăvara anului 1968, când a venit la putere Alexander Dubček și a durat până în 20 august, același an, când Uniunea Sovietică și aliații săi din Pactul de la Varșovia (cu excepția notabilă a României) au invadat țara.

Defilare de 23 August

Republica Socialistă România

Republica Socialistă România (RSR), este numele purtat de România în a doua parte a perioadei conducerii comuniste a țării (1965-1989), după ce inițial s-a numit Republica Populară Română.

Stemă Republica Populară Română

Republica Populară Română

Republica Populară Română (prescurtat: R.P.R.) a fost numele oficial purtat de România de la abdicarea regelui Mihai I, eveniment petrecut pe 30 decembrie 1947, până la adoptarea unei noi constituții care proclama Republica Socialistă România.