Deceneu

Deceneu

Deceneu filosof, astronom, sfătuitor al lui Burebista (70 î.e.n. – 44 î.e.n.), rege dac între 44 î.e.n. – 27 î.e.n.

"In vino veritas"

Controverse despre daci, geţi sau daco-geţi

Subiectul este mult prea serios pentru a nu fi tratat serios. De aceea vom încerca să demontăm…

Dacii

Triburile dacice

Aceasta este o listă de triburi dacice, getice sau tracice…

Razboaiele-romanilor

Zece mari bătălii ale românilor

Clanul Asanestilor impotriva Imperiului Bizantin, Batalia de la Posada, Batalia de la Rovine, Atacul de noapte al lui Vlad Tepes, Lupta de la Baia, Batalia de la Vaslui, Batalia de la Codrii Cosminului, Batalia de la Calugareni, Batalia de la Selimbar, Razboiul de independenta.

Litografie reprezentând lupta pompierilor din Bucureşti cu Armata Turca a lui Kerim Paşa, in Dealul Spirii, la 13 septembrie 1848

Bătălia din Dealul Spirii

Bătălia din Dealul Spirii (13 septembrie 1848, pe atunci lângă București) a fost ultima confruntare armată disputată pe teritoriul românesc dintre structuri militare ale Țării Românești și un corp de armată otoman.

Batalia de la Feldioara

Bătălia de la Feldioara (1529)

Bătălia de la Feldioara (22 iunie 1529). Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).

Atacul de noapte al lui Vlad Tepes (17 iunie 1462)

Bătălia de la Târgovişte

Bătălia de lângă Târgovişte (16/17 iunie 1462), denumită şi „Atacul de noapte”. Cea mai importantă confruntare între domnul Ţării Româneşti, Vlad Ţepeş (1456 – 1462) şi sultanul Mehmed II (1444 – 1446, 1451 – 1481), la sfârşitul campaniei de pedepsire a domnului muntean, desfăşurată în vara anului 1462.

Bătălia de la Smârdan

Bătălia de la Smârdan

Operaţiune militară iniţiată de armata română pe teatrul de război din Balcani, în vederea înfrângerii ultimelor rezistenţe otomane de pe direcţia Vidin-Belogradčik.

Batalia de la Razboieni

Bătălia de la Războieni (1476)

Una din bătăliile cele mai însemnate din istoria Moldaviei este negreșit lupta eroică de la Războieni, între moldoveni sub Ștefan cel Mare și între otomani sub padișahul Mohamed II

Executarea prizonierilor cruciați ca răzbunare pentru uciderea prizonierilor turci de la Rahova

Bătălia de la Nicopole

Bătălia de la Nicopole a avut loc pe 25 septembrie 1396, între o armată aliată franco – valaho – maghiară și Imperiul Otoman, lângă fortăreața dunăreană Nicopole

Batalia de la Miraslau

Bătălia de la Mirăslău (1600)

Bătălia de la Mirăslău a avut loc la 18 septembrie 1600 lângă Mirăslău între valahii conduși de Mihai Viteazul (sprijiniți de secui) și trupele austriece ale generalului italian Gheorghe Basta (sprijinite de sași și de nobilimea din Transilvania).

Batalia de la Focsani

Bătălia de la Focșani (1653)

Bătălia de la Focșani a avut loc pe 22 mai 1653, între o armată cazaco-moldovenească condusă de Timuș Hmelnițki pe de-o parte și o armată muntenească condusă de Diicu Buiescu.

Bătălia de la Brașov. Câteva steaguri au fost capturate în Bătălia de la Guruslău (1601) de Mihai Viteazul și generalul Basta. De Hans von Aachen, 1603-1604

Bătălia de la Brașov (1603)

Bătălia de la Brașov (germană Kronstadt) a avut loc pe 17 iulie 1603 și s-a dat între oastea Țării Românești condusă de Radu Șerban și oastea Imperiului Habsburgic pe de o parte și oastea Transilvaniei condusă de Moise Székely pe de altă parte.

Tanc German in Budapesta 1944

Bătălia de la Budapesta

În timpul Celui de Al Doilea Război Mondial, Bătălia de la Budapesta s-a dat începând cu 29 decembrie 1944, când armata sovietică și cea română au ajuns la porțile orașului. Orașul a fost asediat și a capitulat la 13 februarie 1945.

Razboiul Romano-Ungar

Războiul româno-ungar de la 1919, de la Tisa la Budapesta

La data declanşării ofensivei de către regimul bolşevic al lui Bela Kuhn, aliaţii luau în calcul posibilitatea unei inttervenţii armate care să pacifice Ungaria şi să pună capăt regimului de teroare bolşevică.

Batalia de la Feldioara

Bătălia de la Feldioara

Bătălia de la Feldioara s-a desfășurat în data de 22 iunie 1529, între oastea moldoveană intrată în Transilvania de partea lui Ioan Zapolya pe de o parte și partizanii lui Ferdinand de Habsburg pe de cealaltă parte.

Bătălia de la Câmpul Pâinii, tablou de Ion Osolsobie

Bătălia de la Câmpul Pâinii

Bătălia a avut loc între armata turcă, condusă de Ali Kodșa, Skender, Isa și Bali, cu un efectiv al forțelor otomane în jur de 20.000 soldați de o parte.

Bătălia de la Belgrad, pictură maghiară din secolul XIX. În mijloc se află Giovanni da Capistrano ridicând crucea.

Asediul Belgradului

Asediul Belgradului din anul 1456 a avut loc atunci când o armată a Imperiului Otoman, condusă de sultanul Mehmed al II-lea, a atacat o armată condusă de Ioan Huniade, pe atunci regent al Regatului Ungariei, care apăra cetatea Belgradului.

Lupta Zarnesti

Bătălia de la Zărnești

Bătălia de la Zărnești (11 august 1690) a fost o bătălie dintre Emeric Thököly, comandantul militar al curuților și pretendent la tronul Transilvaniei, împotriva trupelor imperiale conduse de generalul Donat Heissler (cu participarea lui Constantin Brâncoveanu de partea transilvănenilor).

Armata Rosie in Odessa

Bătălia de la Odessa

Bătălia de la Odessa a fost parte a luptelor de pe frontului de răsărit al celui de-al doilea război mondial din anul 1941.

Stefan cel Mare

Bătălia de la Codrii Cosminului

Bătălia de la Codrii Cosminului a avut drept combatanți pe Ștefan cel Mare, domnitor moldovean și regele Ioan I al Poloniei (Ioan Albert) al Uniunii Polono-Lituaniene.

Oastea-Otomana

Războiul cel Lung

Războiul cel Lung (de asemenea numit Războiul de treisprezece ani sau de cincisprezece ani) a avut loc în perioada 1591 sau 1593 – 1606 și a fost un conflict de frontieră între…

Batalia de la Calugareni

Bătălia de la Călugăreni

Bătălia de la Călugăreni a avut loc în data de 23 august (13 august conform vechiului calendar) 1595.

Batalia de la Calugareni

Bătălia de la Giurgiu

Bătălia de la Giurgiu, desfășurată între 15-20 octombrie 1595, a valorificat avantajul tactic obținut de oastea munteano-transilvană condusă de Mihai Viteazul în Bătălia de la Călugăreni.

Bătălia de la Griviţa

Bătălia de la Griviţa (1877)

Bătălia de la Griviţa I (30 august/11 septembrie 1877). Operaţiune militară iniţiată de armata română pe frontul din Balcani, în cadrul Războiului de Independenţă, în vederea cuceririi redutei Griviţa şi deschiderii drumului către Plevna (Bulgaria).

Batalia de la Ramnicu Sarat

Bătălia de la Rîmnicu Sărat (1481)

Bătălia de la Rîmnicu Sărat (1481) dintre Ştefan cel Mare al Moldovei pe de o parte şi Basarab IV-lea cel Tînăr al Munteniei cu armata otomană condusă de Ali-beg şi Skender-beg pe cealăltă parte.

Batalia de la Podul Inalt

Bătălia de la Podul Înalt

Bătălia de la Vaslui, menționată uneori drept Bătălia de la Podul Înalt, a avut loc în data de 10 ianuarie 1475 lângă orașul Vaslui, între armatele aliate creștine moldo-maghiaro-polone sub comanda lui Ștefan cel Mare și oastea otomano-munteană sub conducerea lui Suleiman Pașa.

Bătălia de la Rovine

Bătălia de la Rovine

Bătălia de la Rovine a fost una dintre cele mai importante bătălii din istoria Țării Românești și a avut loc în data 17 mai 1395.

Fuga lui Carol Robert, tablou de Molnár József (1855)

Bătălia de la Posada

Bătălia de la Posada este numele unui conflict militar între Regatul Ungariei și Țara Românească, petrecut în toamna anului 1330. Această bătălie a marcat emanciparea Țării Românești de sub tutela coroanei maghiare.

Bătălia de la Mărăști

Bătălia de la Mărăști

Bătălia de la Mărăști a fost una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial.

Stefan cel Mare
Pavel-Chinezu

Paul Chinezul

Paul Chinezul, uneori Pavel Chinezul, menționat în documentele vremii a fost un general (de origine sirba), în armata regelui Ungariei, Matia Corvin

Blazonul Familiei Huniade

Familia Huniade

Familia Huniade este o importantă familie nobilă maghiară cu origine mixtă valaho-cumană și maghiară.

Statuia lui Matei Corvin de la Cluj

Matei Corvin

S-a născut în 1443 la Cluj, ca al doilea fiu al lui Ioan de Hunedoara (vezi Familia Huniade) în casa lui Jakab Méhffi…

Ioan de Hunedoara
Conflictul de la Atelierele CFR Grivița

Griviţa ’33 – O redută a mitologiei comuniste

La începutul anului 1933, la atelierele „Griviţa” din Bucureşti, izbucnea un conflict de muncă, în condiţiile crizei economice mondiale şi ale măsurilor de austeritate luate de către guvernanţi şi patronat…

Greva de la Atelierele CFR Grivița

Greva de la Atelierele CFR Grivița

Greva de la Atelierele CFR Grivița a fost o grevă a muncitorilor feroviari, care a avut loc la Atelierele Grivița, București, România, la 16 februarie 1933.

Vasile Roaită

Vasile Roaită

Vasile Roaită (n. 1914 – d. 16 februarie 1933, București) a fost un muncitor feroviar român, care a murit împușcat în timpul marii greve de la Atelierele CFR Grivița din februarie 1933.

Barbu Catargiu

Barbu Catargiu

Barbu Catargiu (n. 26 octombrie 1807, București – d. 8 iunie 20 iunie 1862, București) a fost un jurnalist și politician român.

Virgil Madgearu

Virgil Madgearu

Virgil Traian N. Madgearu (n. 14 decembrie 1887, Galați — d. 27 noiembrie 1940, pădurea Snagov) a fost un economist român, sociolog, și politician de stânga, membru prominent și principal teoretician al Partidului Țărănesc și al succesorului său, Partidul Național Țărănesc (PNȚ).

Constantin Dobrogeanu-Gherea

Constantin Dobrogeanu-Gherea

Constantin Dobrogeanu-Gherea a fost un scriitor și fruntaș socialist român de origine evreiască.

Alexandru Vlahuță

Alexandru Vlahuță

Alexandru Vlahuță a fost un scriitor român, una dintre cele mai cunoscute cărți ale sale fiind România Pitorească, despre care Dumitru Micu spune că este un „atlas geografic comentat, traversat de o caldă iubire de țară”.

Gheorghe Argeșanu

Gheorghe Argeșanu

Gheorghe Argeșeanu (n. 28 februarie 1883, Caracal – d. 26/27 noiembrie 1940, Jilava) a fost un general și om de stat român.

Bustul lui Radu Golescu ca element din Monumentul lui Dinicu Golescu din București

Radu Golescu

Radu Golescu (n. 1814, Câmpulung Muscel – d. 1882) a fost unul dintre actorii importanți ai revoluției pașoptiste de la 1848.

Lucrețiu Pătrășcanu

Lucrețiu Pătrășcanu

Lucrețiu Pătrășcanu a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist.

1 Decembrie 1918

Ziua națională a României

Ziua națională a României a fost între 1866-1947 ziua de 10 mai, apoi, între 1948-1989 ziua de 23 august. Prin legea nr. 10 din 31 iulie 1990, promulgată de președintele Ion Iliescu și publicată în Monitorul Oficial nr. 95 din 1 august 1990, ziua de 1 decembrie a fost adoptată ca zi națională și sărbătoare publică în România.

Revoluționari într-un camion al armatei.

Revoluția Română din 1989

Revoluția Română din 1989 a constat într-o serie de proteste, lupte de stradă și demonstrații în luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfârșitul regimului comunist din România și la căderea lui Nicolae Ceaușescu.