Familia Mavrocordat la Biserica Stavropoleos

Ioan Mavrocordat

Ioan A. Mavrocordat, (n. 23 iulie 1684 la Constantinopol. d. 23 noiembrie 1719 la București) a fost caimacam în Moldova: 7 octombrie 1711 – 16 noiembrie 1711 și domnitor în Muntenia: 2 decembrie 1716 – 6 martie 1719.

Nicolae Mavrocordat

Nicolae Mavrocordat

Nicolae Mavrocordat, (* 3 mai 1680, Constantinopol – † 3 septembrie 1730, București), a fost domnitor în Moldova de două ori: 17 noiembrie 1709 – noiembrie 1710 și 1711 – 5 ianuarie 1716 și al Munteniei tot de două ori: 21 ianuarie 1716 – 25 noiembrie 1716 și martie 1719 – 3 septembrie 1730.

Ștefan Cantacuzino

Ștefan Cantacuzino

Ștefan Cantacuzino, a fost Domnitor în Muntenia: aprilie 1714 – 21 ianuarie 1716, ultimul domn regent pământean până la instituirea domniilor fanariote

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu

Constantin Brâncoveanu (n. 1654 – d. 15 august 1714) a fost un mare boier, Domn al Țării Românești între 1688 și 1714 și nepot al domnitorului Șerban Cantacuzino. În perioada în care a domnit, Țara Românească a cunoscut o perioadă de înflorire culturală și de dezvoltare a vieții spirituale.

Șerban Cantacuzino

Șerban Cantacuzino

Șerban Cantacuzino (n. 1640 – d. 28 octombrie 1688), membru al ilustrei familii de origine bizantină a Cantacuzinilor, a fost domnitor al Țării Românești între 1678 și 1688.

Gheorghe Duca

Gheorghe Duca

Gheorghe Duca (d. 1685) a fost domn al Moldovei de trei ori: septembrie 1665 – mai 1666; noiembrie 1668 – 10 august 1672; noiembrie 1678 – 25 decembrie 1683 și al Munteniei: noiembrie/decembrie 1674 – 29 noiembrie 1678. În 1680, turcii îl numesc hatman al Ucrainei.

Grigore I Ghica

Grigore I Ghica

Grigore I Ghica (Grigoraș) sau Grigore Gheorghe Ghica a fost domnitor al Munteniei: 1 septembrie 1660 – noiembrie (după 27) 1664 și februarie 1672 – noiembrie 1673.

Gheorghe Ghica

Gheorghe Ghica

Gheorghe Ghica (n. 1600, d. 1664), a fost domnitor al Moldovei: 3 martie 1658 – 2 noiembrie 1659 și al Munteniei: 20 noiembrie 1659 – 1 septembrie 1660.

Matei Basarab

Matei Basarab

Matei Basarab, (n. 1580, Brâncoveni – d. 9 aprilie 1654), a fost Domn al Țării Românești între 1632 și 1654.

Mihai Viteazul, portretul de la Praga, din anul 1601

Mihai Viteazul

Mihai Viteazul sau Mihai Bravu (n. 1558, Târgul de Floci – d. 9 august 1601, Turda) a fost bănișor de Strehaia, stolnic domnesc și ban al Craiovei, apoi domnitor al Țării Românești și, pentru o perioadă în 1600, conducător de facto al tuturor celor trei țări medievale care formează România de astăzi: Țara Românească, Transilvania și Moldova.

Piatra de mormânt a lui Radu de la Afumați, pe care sunt trecute toate cele 20 de bătălii pe care le-a purtat în timpul domniei sale

Radu de la Afumați

Radu al V-lea, “de la Afumați” – “Domnul celor 20 de războaie”…

Neagoe Basarab a fost Domnitor al Țării Românești între 1512 și 1521.

Neagoe Basarab

Neagoe Basarab a fost Domnitor al Țării Românești între 1512 și 1521.

Mihnea I cel Rău

Mihnea I cel Rău

Mihnea I cel Rău a fost un domnitor al Țării Românești între 1508 și 1509, fiu al lui Vlad Țepeș.

Radu al III-lea cel Frumos

Radu al III-lea cel Frumos

Radu al III-lea cel Frumos, cunoscut și sub numele de Radu cel Frumos, este domn al Țării Românești de patru ori…

Vladislav al II-lea și Doamna Neacșa pe un relicvariu de argint (Meteora, Mănăstirea Sf. Ștefan)

Vladislav al II-lea al Țării Românești

Vladislav al II-lea (domnitor al Țării Românești între noiembrie/decembrie 1447 (sau martie 1448) – octombrie 1448; noiembrie 1448 – august 1456), fiu al lui Dan al II-lea.

Vlad al III-lea Țepeș

Vlad Țepeș

Vlad Țepeș (n. noiembrie/decembrie 1431 – d. decembrie 1476), denumit și Vlad Drăculea (sau Dracula, de către străini), a domnit în Țara Românească în anii 1448, 1455-1462 și 1476.

Vlad al II-lea Dracul

Vlad al II-lea Dracul

Vlad II Dracul (n. cca. 1390 – d. 1447) a fost domnitor al Țării Românești între 1436 și 1442 și din nou din 1443 până în 1447.

Mircea cel Bătrân și Mihail I, fiul său. Pictură aflată în bolnița Mănăstirii Cozia

Mihail I al Valahiei

Mihail I (voievod al Țării Românești între ianuarie 1418 – august 1420), fiu al lui Mircea cel Bătrân și asociat la domnie fie din 1408 (după P. P. Panaitescu sau O. Iliescu), fie din 1399 (după Nicolae Iorga) sau chiar 1393 (după Emil Vârtosu), are o domnie scurtă și agitată.

Vlad I Uzurpatorul

Vlad I Uzurpatorul

Vlad I Uzurpatorul a fost domnitor al Țării Românești între noiembrie 1394 sau mai 1395 – decembrie 1396.

Mircea cel Bătrân

Mircea cel Bătrân

Mircea cel Bătrân (n. 1355 – d. 31 ianuarie 1418), voievod al Țării Românești între 23 septembrie 1386 – noiembrie 1394 sau mai 1395; și încă odată între ianuarie 1397 – 31 ianuarie 1418, a fost un domnitor al Țării Românești.

Vladislav I al Țării Românești

Vladislav I al Țării Românești

Era fiul lui Nicolae Alexandru și al Klárei Dobokay (care provenea dintr-o familie de nobili maghiari) și frate al voievodului Radu I. Vladislav I…

Basarab I - Întemeietorul

Basarab I – Întemeietorul

Basarab I, supranumit în epoca modernă Basarab Întemeietorul, este considerat fondatorul Țării Românești.

Negru Vodă

Negru Vodă

Negru Vodă a fost, potrivit legendei, fondatorul și primul voievod al Țării Românești.

Mihail Sturdza

Mihail Sturdza

Mihail Sturdza, a fost domnitor al Moldovei între aprilie 1834 și iunie 1849.

Ioan Sandu Sturdza, Domn al Moldovei

Ioan Sandu Sturdza, domn al Moldovei (1762 – 1842)

Ioniţă Sandu Sturdza s-a născut în anul 1762 în familia numeroasă a lui Sandu Sturdza şi a Mariei Bogdan.

Constantin Mavrocordat, domn al Moldovei

Constantin Mavrocordat (1711 – 1769)

Dintre domnii fanarioţi, promotori ai politicii Porţii în principatele române, iese din comun figura lui Constantin Mavorocordat, care a lăsat o amprentă pozitivă în evoluţia societăţii din Moldova şi Muntenia (Valahia).

Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei

Nicolae Mavrocordat, domn al Moldovei (1680 – 1730)

Nicolae Mavrocordat, grec fanariot, numit direct de către Poartă în scaunul domnesc al Moldovei pune început şirului de domnii fanariote în această ţară.

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1673 - 1723)

Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1673 – 1723)

Dimitrie Cantemir (n. 26 octombrie 1673 – d. 1723), domn al Moldovei (1693 şi 1710 – 1711), autor, cărturar, enciclopedist, etnograf, geograf, filozof, istoric, lingvist, muzicolog, om politic şi scriitor român.

Constantin Cantemir (n.1612-d.1693), domn al Moldovei 1685-1693

Constantin Cantemir, domn al Moldovei (1612 – 1693)

Cantemireştii, conform chiar opiniei lui Dimitrie Cantemir, erau “coborâtori din vechiul neam al Cantemireştilor… de la Crâm”…

Gheorghe Duca, de 4 ori domn al Moldovei, domn al Munteniei

Gheorghe Duca, domn al Moldovei

Gheorghe Duca era un grec originar din Rumelia, venit în Moldova de mic, împreună cu părinţii săi…

Vasile Lupu, domn al Moldovei

Vasile Lupu (1634 – 1653), domn al Moldovei

Vasile Lupu era aromân de origine, din Albania, dar cu educaţie grecească, mama lui fiind, se pare, româncă.

Radu Mihnea, domn al Moldovei

Radu Mihnea, domn al Moldovei (1611 – 1626)

Radu Mihnea este un domnitor relativ necunoscut în istoria românească.

Ieremia Movilă (Moghilă), domn al Moldovei

Ieremia Movilă (Moghilă), domn al Moldovei

Prin venirea boierului moldovean Ieremia Movilă în scaunul domnesc din Iaşi la finele verii anului 1595 s-a pus temelia unei noi dinastii.

Ioan al III-lea (Ioan Vodă cel Cumplit) (1521 - 1574)

Ioan al III-lea (Ioan Vodă cel Cumplit) (1521 – 1574)

Ioan al III-lea sau Ioan Vodă cel Cumplit (n. 1521; d. 1574), a fost domnitor al Moldovei. Este fiul nelegitim a lui Ştefăniţă Vodă cel Tînăr (1517-1527) cu o armeancă. A domnit din februarie 1572 pînă în iunie 1574.

Bogdan al IV-lea Lăpuşneanu (1553 - 1574)

Bogdan al IV-lea Lăpuşneanu (1553 – 1574)

Bogdan al IV-lea a urmat la tronul Moldovei după uciderea tatălui său, Alexandru Lăpuşneanu.

Alexandru Lăpuşneanul (1552 - 1568)

Alexandru Lăpuşneanul (1552 – 1568)

A fost ridicat la domnie prin puterea poloneza, şi prin urmare, tara a fost plasată sub suzeranitatea Poloniei…

Petru Rareş (1483 - 1546)

Petru Rareş (1483 – 1546)

În rândul domnilor moldoveni din veacul al XVI-lea, istoria a aşezat la loc de mare cinste pe voievodul Petru Rareş, fiul nelegitim al lui Ştefan cel Mare.

Bogdan al III-lea Vodă cel grozav şi orbu

Bogdan al III-lea Vodă cel grozav şi orbu (1479 – 1517)

A fost singurul fiu legitim supravieţuitor al lui Ştefan cel Mare…

Ştefan al III-lea (Ştefan cel Mare şi Sfînt), domn al Moldovei (1433 - 1504)
Bogdan al II-lea Muşat, domn al Moldovei (1409 - 1451)

Bogdan al II-lea Muşat, domn al Moldovei (1409 – 1451)

Printre cei mai importanţi voievozi ai Moldovei (deşi a avut o domnie scurtă) se numără şi Bogdan al II-lea…

Alexandru cel Bun (1400 - 1432)

Alexandru cel Bun (1400 – 1432)

Alexandru cel Bun, fiul lui Roman I Muşatinul, vine la domnia Ţării Moldovei susţinut militar de Mircea cel Bătrîn…

Roman I, domn al Moldovei (1392 - 1394)

Roman I, domn al Moldovei (1392 – 1394)

El a fost fiul Muşatei (cea care a dat numele dinastiei princiare a Muşatinilor) şi al lui Costea, unul dintre fiii lui Bogdan I

Petru I Muşat, domn al Moldovei (1375 - 1391)

Petru I Muşat, domn al Moldovei (1375 – 1391)

În ordinea reprodusă în cronicile moldoveneşti şi în diploma lui Alexandru cel Bun din 7 ianuarie 1403, Petru I Muşatinul a urmat în scaunul voievodal al Moldovei după Laţcu.

Bogdan I, domn al Moldovei (1359 - 1367)

Bogdan I (1359 – 1365) – Întemeietorul statului independent Moldova şi al dinastiei voievodale

Bogdan I, Domnitor al Moldovei (1359 – 1365), este considerat întemeitorul Moldovei independente, cu reşedinţa la Baia.

Dragoş-Vodă

Dragoş-Vodă, domn al Mărcii Moldova (1351 – 1353)

Una dintre problemele cele mai controversate din istoriografia noastră, „descălecatul” lui Dragoş în Moldova, este, totuşi, un fapt incontestabil, demonstrat, de altfel, de evoluţia ulterioară a statalităţii româneşti de la est de Carpaţi.